Energia, starea de bine și confortul te izbesc așa de-odată ce pășești pragul sălii de clasă a doamnei învățătoare Mărioara Donca. Trupul ei mic și slab ascunde un suflet imens. Este locul în care păstrează chipurile fiecărui copilaș pe care l-a avut ca elev.
Mai are încă o generație de crescut, iar apoi va ieși la pensie. Îi poți observa nostalgia așezată undeva în colțul ochilor, dar devine solară de îndată ce începe să-ți povestească despre multitudinea de activități în care actuala ei generație este implicată.
„Am fost în urma primei ediții la Gala Științescu să vedem ce au făcut copiii mai mari. Pentru că noi suntem mici dar suntem mari la suflet și la minte ne-am hotărât să facem și noi. Și ca atare iacătă-ne, am făcut!” Acesta a fost impulsul care a determinat-o pe doamna Donca să se alăture fără ezitare poveștii lui Științescu. Așa a început, în acest an școlar, incursiunea în lumea experimentelor a celor 32 de prichindei din clasa a 3-a.
Într-o zi doamna învățătoare ne-a spus despre un anume proiect Științescu. Noi toți ne-am gândit că ar fi super lucrul acesta. Am crezut că nu o să-l câștigăm, dar am avut totuși și puțină speranță. – Carmen
Carmen, una dintre eleve, povestește cu mare entuziasm despre momentul în care clasa a aflat că a câștigat proiectul propus spre finanțare: „Chiar când am ieșit de la cantină am aflat că l-am câștigat. Eram foarte fericiți!”. Și pentru că doamna Donca își privește clasa ca pe propria familie, se folosește de fiecare ocazie să-i responsabilizeze pe copii pentru lucrurile pe care le pot obține. Așa i-a venit ideea să-i implice chiar și în strângerea de fonduri necesară contribuției proprii la proiectul propus.
A trebuit să-l plătim, dar nu cu orice bani…ci cu bani făcuți de noi. Am făcut mărțișoare pe care părinții au trebuit să le cumpere. Iar după ce am făcut rost de bani ne-am apucat de proiect, adaugă Carmen.
Au învățat cum să scoată pete de cerneală și de fructe, au testat diverse trucuri din bucătărie și au observat lumea minusculă sub lentila microscopului. Mai mult decât atât, așa cum Iulia ne-a mărturisit, construcția roboților a fost una dintre activitățile cele mai palpitante și interesante.
Au existat și câțiva „spiriduși” de nădejde și foarte activi. Părinţii au putut să se implice direct în unele ateliere prin expertiza lor, astfel ei au lucrat cot la cot cu doamna învățătoare, oferind timp, spaţiu şi posibilăţi din cele mai variate pentru ca elevii să învețe științele jucându-se. Toate activitățile și experimentele, spune doamna Donca, au „însemnat cunoștere, iubire, prietenie, cooperare, descoperire”.
Noi la „Științescu” am învățat foarte multe lucruri care ne-ar putea fi folositoare în viață. Am învățat cum putem face energie din lămâi, cum să scoatem o gumă din păr: trebuie să pui ulei de măsline. Câțiva părinți ne-au reglat miscroscoapele ca să vedem lucruri minuscule. – Andrei
Au efectuat experimente din palierul fizicii și-a chimiei, încercând să-i familiarizeze cu rolul acestora în lumea actuală. Copiii au fost harnici, activi, implicați, responsabili, cooperanți și mai ales bucuroși. A fost „o școală care a plăcut, la care copiii ar veni ziua, seara și chiar în vacanță” și mai mult decât atât a fost „o oportunitate care ne-a ajutat să facem lucruri bune”, subliniază doamna învățătoare.
Beneficiari: 105 de elevi cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani
Echipa:
Finanțare: 6.000 lei
Activități: februarie – iunie 2018